Un proiect de cercetare început în anul 2017 la Stațiunea de Cercetare Popăuți are potențialul de a aduce pe piață o nouă rasă de capre, adaptată climei din nord-estul României și cu un lapte mai gras, fără mirosul specific asociat cu aceste animale. Cercetătorii au ajuns la a treia generație de animale, obținute prin încrucișarea unui nucleu local cu reproducători din rasa Anglo-Nubiană. Până la omologare, specialiștii mai au de parcurs etape de selecție și de stabilizare a caracteristicilor urmărite.
Originea proiectului și obiectivele cercetării
Proiectul a pornit de la un lot de capre existent în stațiunea botoșăneană. Animalele erau adaptate condițiilor locale, însă nu aparțineau unei rase bine definite și nu aveau performanțele productive pe care cercetătorii doreau să le obțină. „Ideea de a avea în zona de nord-est a României o creație biologică specifică zonei climatice și o rasă creată în zona noastră mi-a venit încă din primii ani de când am venit manager la Stațiunea de Cercetare Popăuți, fiindcă aici găsisem un lot de caprine adaptat în zona noastră de creștere, dar fără a avea caracteristicile unei rase cu anumite producții sau specializate pe o anumită producție”, a explicat Ionică Nechifor, directorul Stațiunii de Cercetare Popăuți.
Îmbunătățirea caracteristicilor prin încrucișare
Pentru îmbunătățirea performanțelor, specialiștii au folosit masculi reproducători din rasa Anglo-Nubiană, apreciată pentru conținutul ridicat de grăsime al laptelui și pentru dezvoltarea corporală. Încrucișările au influențat și aspectul animalelor. Exemplarele obținute au blana în nuanțe de maro și ciocolatiu și urechi mai lungi. „Am făcut această încrucișare pentru a îmbunătăți calitatea laptelui, pentru că Anglo-Nubiana este apreciată foarte mult pentru procentul de grăsime ridicat al laptelui”, a declarat inginerul zootehnist Daniel Nechifor.
Cercetătorii urmăresc atât producția de lapte, cât și pe cea de carne. Deocamdată, animalele formează o populație aflată în proces de selecție, nu o rasă omologată. „Nu vorbim încă de o rasă, vorbim doar de o populație acum. Principala caracteristică la care lucrăm noi acum este producția de lapte, îmbunătățirea producției de lapte, vorbim de procent de grăsime și cantitate, și, în același timp, și producția de carne, pentru că rasa Anglo-Nubiană este o rasă mixtă. Este și pentru lapte, și pentru carne. Are și o dezvoltare corporală pentru a susține o producție de carne”, a precizat Alexandru Marian Florea, secretarul științific al stațiunii.
Pe lângă creșterea cantității de lapte și a conținutului de grăsime, important pentru obținerea brânzeturilor, cercetătorii pun accent pe gust și miros. Potrivit acestora, rezultatele obținute până acum ar putea face produsele mai atractive pentru consumatorii care evită lactatele de capră din cauza mirosului specific. Daniel Nechifor a explicat această particularitate referindu-se la laptele rasei Anglo-Nubiene, folosită în programul de încrucișare. „Chiar la începutul lactației, dacă aș mulge lapte de capră din rasa aceasta Anglo-Nubiană și l-aș da unui consumator să bea, fără să-i spun de unde e, cu siguranță nu și-ar da seama că e lapte de capră. Tocmai că are un gust bun, dar cel mai important este că nu se simte mirosul de capră”, a afirmat inginerul zootehnist.
La rândul său, directorul stațiunii spune că rezultatele proiectului sunt promițătoare inclusiv din perspectiva produselor care ar putea fi realizate. „Dispare acel miros specific la capre, atât la materia primă, lapte, cât și la produsul finit pe care vrem noi să îl obținem în perioada următoare”, a declarat Ionică Nechifor. Început din fondurile proprii ale stațiunii, proiectul a atras ulterior sprijin financiar din partea Academiei de Științe Agricole și a Ministerului Agriculturii.
Cercetătorii lucrează acum cu a treia generație de animale. Nici denumirea viitoarei rase nu a fost stabilită, una dintre variantele luate în calcul fiind „Rubio Popăuți”. „Aveam mai multe variante. Am încercat „Rubio Popăuți” la un moment dat. Încă sunt în lucru variantele pentru denumirea rasei”, a precizat Alexandru Marian Florea. Următoarea etapă presupune oprirea introducerii de material genetic Anglo-Nubian și selectarea celor mai valoroase exemplare din populația deja obținută. Scopul este stabilizarea caracteristicilor productive și a trăsăturilor fizice ale animalelor.
„În prima fază, o linie, după care o rasă, care să aibă producțiile proprii, caractere fenotipice proprii și, bineînțeles, specifice zonei noastre, adaptată la mediu și climă”, a explicat Ionică Nechifor.
Echipa editoriala
Be First to Comment