Probabil că v-ați întrebat de ce uneori aveți presiunea în anvelope mai mică sau mai mare decât cea pe care ați reglat-o atunci când v-ați umflat ultima oară roțile și v-ați gândit dacă ați putea cumva combate acest fenomen. Pe scurt, răspunsul este nu, dar asta tot nu v-ar lămuri care sunt motivele pentru aceste variații.
Aerul este supus acelorași legi fizice ale dilatării și contractării precum orice alt material. În general, compoziția chimică a gazului care compune atmosfera pământului este formată din azot (78%), oxigen (21%), argon (1%) dioxid de carbon (0,4%) și alte gaze. De asemenea, în componența aerului atmosferic mai intră și vapori de apă. Cu excepția azotului, care are un coeficient de dilatare foarte mic, restul sunt supuse unor variații mai mari în funcție de temperaturile ambientale.
Prin urmare, aerul este mai dens atunci când este frig și mai rarefiat atunci când este cald. Acest fenomen se va întâmpla indiferent dacă aerul este în interiorul anvelopei sau în afara ei. Diferența este că pe câtă vreme aerul din atmosferă va suferi variații termice mai mici în intervale scurte de timp, în anvelopă temperaturile pot crește considerabil în mai puțin de o oră de rulare. Acesta este și motivul principal pentru care toate indicațiile de umflare a anvelopelor se referă la temperatura la rece, adică fără să fi rulat cu autovehiculul.
Odată ce veți începe rularea, frecarea dintre anvelopă și asfalt va duce la o creștere a temperaturii din interiorul pneului. Mai mult, dacă afară este foarte cald și vremea este însorită, asfaltul se încălzește la rândul lui foarte mult. S-a constatat că deseori temperatura la nivelul asfaltului poate ajunge, sau chiar depăși, 70 de grade Celsius. Dacă dumneavoastră ați umflat roțile și ați verificat presiunea la 20 de grade, veți avea o diferență consistentă. Spre exemplu, dacă ați umflat roțile la 2 atmosfere la 20 de grade Celsius, atunci când temperatura interioară a anvelopei va ajunge la 70 de grade Celsius presiunea va ajunge la 2,34 atmosfere.
Trebuie luat în considerare că o anvelopă care are o presiune mai mică decât cea recomandată de producător se va încălzi mai puternic, producând variații mai mari de temperatură. Prin urmare se va putea ajunge în situația în care presiunile din cele patru roți (pot fi anvelope de vară, anvelope de iarnă, sau anvelope all-season) să difere suficient de mult încât să putem vorbi despre o variație de aderență semnificativă, cu consecințe nedorite asupra ținutei de drum și a distanțelor de frânare.
Deseori s-a vorbit și despre utilizarea azotului pentru umflarea anvelopelor. Acest gaz are avantajul de a suferi variații mici de volum în funcție de temperatură, adică are un coeficient de dilatare mai mic decât oxigenul, spre exemplu. Dar azotul deja este majoritar în compoziția aerului. Prin urmare nu va fi o diferență majoră. Acest gaz are și moleculele mai mari decât cele de oxigen și nu va trece foarte ușor prin anvelope. Dar această diferență se va putea constata în ani de exploatare, nu într-un sezon sau două. Situațiile în care utilizare azotului chiar contează sunt foarte rare și de cele mai multe ori nu se aplică în circulația rutieră deschisă, pentru autoturismele normale.
Prin urmare, presiunea din cauciucuri este influențată în mod decisiv de temperaturile exterioare. Dacă ați făcut reglajele atunci când afară erau 10 grade, veți observa o creștere considerabilă atunci când vor fi 40 de grade la umbră iar asfaltul se va încinge la 70 de grade Celsius. De aceea este recomandat să refaceți sau să verificați presiunea înainte de plecarea într-o călătorie lungă dacă între timp temperaturile depășesc cu mult 25 de grade Celsius.
La fel, pe timp de iarnă, anvelopele se vor încălzi mai greu deoarece atât asfaltul cât și temperaturile ambientale sunt mai scăzute. Atunci va trebui să vă faceți griji de scăderea presiunii în pneuri care poate fi la fel de dăunătoare ca și suprapresiunea. Mai trebuie menționat că de obicei anvelopele se încălzesc diferit pe puntea față comparativ cu cele de pe puntea spate, în funcție de stilul de conducere, dacă vehiculul este cu tracțiune față, propulsie spate, sau tracțiune integrală.
Be First to Comment